Cam asa ar putea fi caracterizata indrazneala de a deschide un magazin in oras. Trebuie sa te bazezi pe cateva criterii de la care sa nu te abati niciodata daca doresti sa ai castig in ceea ce faci. Domeniul vanzarilor nu mai este de mult o zona confortabila. Criza financiara ce a lovit Romania precum o ghiulea de tun a facut ravagii, zguduind din temelii puterea de cumparare a cetatenilor. Automat, trebuie sa intrii pe piata cu tupeu exprimat prin preturi mici.
Magazinele reale costa. Exista chirii ce trebuie platite, utilitati, angajati. Mediul online a devenit mai sigur oleaca din punct de vedere al minimei investitii. Atunci cand iti deschizi ceva real in oras, te apuci si cumperi rafturi pentru magazin pe care sa iti pui marfa. Un mixer cu bol, un cuptor pentru pizza, un cuptor cu microunde si asa mai departe, sa ai ce vinde.
Trebuie sa ai si o mica doza de nebunie sa incerci asa ceva din moment ce economia de cartier a inceput sa cam dispara. Hipermarketurile au reusit sa acapareze majoritatea clientilor prin promotii si oferte care mai de care mai tentante. Cred ca in final, totul se rezuma la vechea zicala conform careia cine nu risca, nu castiga.
Ideea este ca avem nevoie si de astfel de oameni, dornici sa reusasca intr-o comunitate restransa. Imi pare rau ca de cele mai multe ori nici macar comunitatea nu tine cu ea insasi. Aceasta economie de cartier nu s-ar fi dus niciodata pe apa sambetei daca vechii clienti ar fi ramas fideli micilor intreprinzatori. Am trecut recent prin cartierul in care am crescut si in care am locuit vreme de 20 de ani. E pustiu, 90% din ce era a disparut in materie de magazine. Nu stiu unde se va ajunge in ritmul acesta.
