Ma gandeam la analfabetii care se apuca si fac cate 7-8 copii apoi devin subiecte de campanii umanitare. Eu unul cred ca acesti oameni nu merita ajutati pentru ca si-au propus in mod intentionat sa faca multi copii si sa profite apoi de pe urma milei oamenilor ca sa traiasca fara sa fie nevoiti sa munceasca. Altfel nu inteleg. Nu cred ca sunt atat de prosti incat sa nu isi dea seama dupa primul copil ca pe cel de-al doilea nu vor avea cu ce sa il mai creasca. Nu cred asta. Cred ca e ceva calculat, bine calculat.
Pentru unii, mila altora e cel mai bun job pe care il pot avea. De asemenea, campaniile umanitare reusesc sa stranga destul de multi bani. In plus, ati vazut voi familie cu 10 copii care sa se reabiliteze dupa o campanie umanitara? Nici vorba… Vor astepta si a doua campanie umanitara, si a treia campanie umanitara pana cand copii ajung sa aiba 12-13 ani ca sa fie buni de trimis la munca. Dupa ce copii au ajuns la o anumita varsta, parintii o duc bine mersi cu 10 salarii de necalificat ce le intra in casa.
Bine, nu vreau sa insinuez asa se intampla in 100% din cazuri, insa inclin sa cred ca in 90% se intampla. Poate ca suna rautacios tonul articolului, insa nu cred ca exista oameni care sa creada cu tarie ca cei care fac o duzina de copii sunt speriati de situatie. Nu, din contra, fac 12 copii gandindu-se probabil la alocatia pe care o vor lua peste cativa ani, la mila satului, la campaniile umanitare si nu in ultimul rand la pricopseala pe care o vor cunoaste la batranete cand copiii vor avea salarii si bani…
