Home Gandurile mele Bloggerii gonflabili

Bloggerii gonflabili

959
45

De ce gonflabili? Pentru că se bat cu pumnii în piept că au mii de vizitatori unici pe zi, 3000, 4000, 5000 însă blogurile lor seamănă cu planeta Marte. Adică lipsite de viaţă. Fără comentarii la articole, ne sheruite, bai deci  cine intră pe ele prima dată are impresia că are de-a face cu începători.

Cum să te baţi mă cu pumnii în piept să spui că ai mii de unici pe zi şi că vrei să fii cel mai tare din parcare când practic ai 5 articole consecutive fără nici un comentariu, sau mai ai câte un articol cu 4 comentarii maxim din care două ale tale?

Urăsc făţărnicia şi minciuna. Mai ales îngâmfarea. Vă dau exemplu de două bloguri care chiar au mii de unici pe zi, lucru reflectat în cele 50 de comentarii ale fiecărui articol. Tudor Chirilă şi Victor Ciutacu. Ăştia sunt blogări mari. Cei care reuşesc să-şi strângă o comunitate în jur. Cei care sunt vizitaţi în fiecare zi de mii de oameni şi citiţi cu drag.  Hai sictir vouă care vă umflaţi în pene după ce vă umflaţi în cur autosurf cu pompa. Mizeriilor. Cum să ai 5000 de unici şi nici măcar un comentariu?

Mereu am fost de părere că să fii blogăr bun nu înseamnă să fii citit de alţii şi atât. Nu. Blogărul îndragit este acela care socializează şi care îşi caută audienţa, nu cel care scrie şi aşteaptă să-i pice din cer sau din google cititorii. Pe mine nu m-ar încânta cu nimic să am 500 de unici pe zi dar nimeni să nu lase o urmă că a trecut pe la mine, un comentariu sau un share, un tweet, etc. Practic comentariile sunt dovada că eşti interesant pentru alţii, că nu scrii degeaba.

Pe mine nu mă interesează traficul altora, nu sunt hater, nu-mi doresc  5000 de unici pe zi, nu urmăresc partea materială a scrisului. Însă sunt sătul să văd articole de auto-laudă în ceea ce priveşte traficul sau page rankul. Lăsaţi pe alţii să vă laude traficul, să vorbească despre voi de laudă în articolele lor. Aaa, stai puţin, că nu se poate. Nu scrie nimeni de voi prin articole. Cum naiba că doar aveţi  5000 de unici pe zi ?!? Chiar nimeni nu vă ţine minte? Ciudat… Foarte ciudat…

 

Previous articleSarit de pe fix
Next articleBUG Mafia dupa 13 ani
Ma numesc Alex Ciocan si am pus bazele acestui blog in urma cu 11 ani... Amiralul.info este blogul unde scriu orice, fara sa ma intereseze parerile celorlalti. Suntem liberi sa spunem prostilor pe nume, suntem liberi sa criticam nesimtirea, suntem liberi sa strigam atunci cand ne doare, cand suntem furati, cand ne simtim dati la o parte sau calcati in picioare. Suntem liberi sa traim asa cum vrem noi, nu cum ne dicteaza societatea din care vrem sau nu, trebuie sa facem parte. Spuneti lucrurilor pe nume si vom reusi sa schimbam impreuna mentalitatea in Romania.

45 COMMENTS

  1. E foame de bani baieti 😀
    Sunt curios cum va sta situatia peste 6 luni, pentru ca acum isi alunga comentatorii 🙂 Uita de unde au plecat si ca au crescut pe spatele celor care-i acceseaza si comenteaza …

    • pai unde sa ajunga? or sa ajunga de unde au plecat poate chiar mai nasol. nimic nu dureaza o vesnicie.

  2. Si eu raman uimita de asa ceva. Chiar am gasit niste bloguri unde intr-o zi se publica intre 5-10 articole (!!!!!!!!) dar nimeni sau aproape nimeni nu comenteaza.
    Mi-au dat o senzatie stranie, dar stii cum? Asa cum spui, de planeta Marte sau peisaj selenar…
    Brrr!
    Duca-se pe pustii!! :))

    • ma, asa am zis si eu… duca-se. candva, demult, lumea scria ca simtea nevoia asta. simtea nevoia sa impartasasca o idee, un gand… azi ce vad? zeci de bloguri, sute, mii, dar f putine ai placerea sa revii.

    • elly, 5-10 articole zilnic poate fi exagerat de mult sau poate sa fie taman bine – daca este vorba despre articole scurte (de un rand – doua) si “percutante” (vezi Arhi).

      • mie mi se pare mult 5 articole pe zi pentru ca daca esti la inceput, nu are lumea timp sa le vada… ziua urmatoare vor veni alte 5 si precedentele vor disparea de pe prima pagina in scurt timp.. deci not a good choice

        • Daca esti intr-adevar incepator si nu ai zeci / sute de articole pre-pregatite pt publicare ar trebui sa fii un geniu ca sa poti publica (cu titlu regulat, nu ca vreo rara exceptie) multiple articole zilnic – si in acest caz poa’ sa nu-ti pese de zecile de articole care “se pierd” ramanand necitite, de unde-au venit acelea mai vin si alte sute / mii dupa ele, care VOR FI citite (de catre tot mai multi “unici”, pe masura ce blogul este descoperit de tot mai multa lume, “lume” care ulterior poa’ sa si recomande blogul altora, fie ca atare, verbatim, fie mai subtil, prin simpla adaugare la propriul (si prestigiosul, ca doar e voba de bloggeri tot mai “mari”, mai “buni”) blogroll.
          Eu insa in comentariul lui elly nu am vazut nicaieri vreo referire explicita la bloguri de incepator, ci am citit doar o declaratie a dansei despre un fenomen pe care l-a constatat pe “niste bloguri” (in caz contrar referirea mea la http://www.arhiblog.ro ar fi in cel mai bun caz o gluma, daca nu chiar o greseala sau o bataie de joc – ceea ce NU intentionez), si raspunsul meu decursese in consecinta.

          • Victore intr-un fel iti dau dreptate insa totusi, eu unul nu sunt de acord cu articole de 2 randuri. Ala deja nu mai e blog, nu mai are treaba cu scrisul pentru ca, ce sa vezi, lipsesc cuvintele. Poate cand alergi dupa 10 articole pe zi o fi cam greu sa mai bagi si text. De unde atata inspiratie?

  3. Eu am fost extrem de fericit cand anul acesta mi-a aparut un articol in ziar, iar poi m-a preluat un site de ziare..Nici eu nu sunt in vanatoare de mii de vizitatori..

  4. Off-topic:
    Comentez pt prima oara aici (unde am ajuns urmand linkul atasat semnaturii la un comentariu de pe http://mironamitache.net/2012/11/10/varatica/ ) – bine v-am gasit, spor si succes in continuare!
    (Pacat ca nu oferiti abonarea MACAR la comentariile ulterioare – daca nu si la noile articole postate – si prin e-mail (singura modalitate de abonare pe care-o folosesc), probabil nici nu voi afla DACA acest comentariu va primi vreun raspuns, cu atat mai putin CE raspuns anume.)
    Scuze pt lungimea comentariului (dar cred – sper – ca este suportabila, mai ales avand in vedere ca probabil nu voi “recidiva”).

    On-topic (macar oarecat si oarecum):
    “Blogărul îndragit este acela care […] îşi caută audienţa…”
    Cu scuzele de cuviinta pt opinia diferita, in optica mea un blogger este “bun” daca este EL cautat de catre audienta, pe cand bloggerul care isi cauta EL audienta este in cel mai bun caz un blogger ambitios care se straduieste sa devina “bun” (iubit si cautat).
    MAI mult decat atat: in viziunea mea, precedenta consideratie este… secundara, formala, si tine “doar” de aspectul… social al “bunatatii” unui blogger, pe cand aspectul “de substanta” al caracteristicilor sale pozitive se refera la cu totul alte elemente: frecventa postarilor (si relativa regularitate, constanţă a acesteia), lungimea fiecarei postari in parte (raportata la tema tratata), modalitatea de alegere si de abordare a temelor dezbatute, calitatea scriiturii (stilul literar), vocabularul folosit in acest scop si corectitudinea gramatical-ortografica a exprimarii…
    Mi s-a intamplat ca navigand aleator prin blogosfera sa “dau peste” cate un blog bun, CHIAR BUN (in optica mea – din perspectiva caracteristicilor anterior mentionate), si care TOTUSI sa nu aiba comentarii abundente, indiferent de motivele acestei “carente” (poate ca avea mult prea putini cititori, sau poate acestia erau mult prea “sfiosi” la comentat), iar asta poate avea drept cauza pe de o parte insuficienta “reclama” (promovare) facuta blogului de catre autor, si pe de alta parte pur-si-simplu ghinionul, vreun cine-stie-CE concurs de imprejurari care sa determine ca respectivul blog sa fie mai rar “descoperit” de potentiali “clienti” – ceea ce insa (in opinia mea) NU inseamna ca respectivul blogger ar fi mai putin “bun” (meritoriu).
    Pe de alta parte, mi s-a intamplat sa intalnesc si fenomenul opus: sa gasesc vreun blog care mi-a placut si care avea si comentarii din belsug (multe – poate zeci – per articol publicat), incat initial am fost neincrezator cand am aflat (de la autorul blogului, evident) ca numarul zilnic al “unicilor” sai era de ordinul de marime nu de mii, ci de zeci (zeci de unici, nu zeci de mii) – insa acestia erau toti (sau aproape toti) foarte entuziasti la comentat…

    • da, o remarca la una din ideile tale: “Mi s-a intamplat ca navigand aleator prin blogosfera sa “dau peste” cate un blog bun, CHIAR BUN (in optica mea – din perspectiva caracteristicilor anterior mentionate), si care TOTUSI sa nu aiba comentarii abundente,”

      sunt doua motive: 1. gusturile sunt diferite si ceea ce mie mi se pare bun tie sa ti se para de rahat, si invers. calitatea e selectiva si relativa, deci daca nu are comentarii nu si-a gasit nisa care sa-l comenteze inca, nu stie sa se promoveze sau nu doreste sa se promoveze.
      2. desi scrie bine nu are comentarii… eu nu cred ca socializeaza destul de mult. mie, de exemplu, nu mi s-a intamplat sa citesc 10 blogari, sa las 10 comentarii si sa nu primesc macar 4-5 comentarii inapoi din cele 10 date…. asta ti-o zic din experienta mea proprie.

      viziunea mea in ceea ce proveste bloggerul bun este umpic diferita. stii cum e? e ca pe youtube. cine are shitty content va fi renegat. cine are good content are sanse mici de afirmare din cauza milioanelor de bloguri. e greu de observat. de-asta zic ca e imp sa-ti iei tu cititorii pana te faci cunoscut, sa-i cauti tu. sa ai initiativa ca pana la urma despre inititativa e vorba.

  5. P.S. “Zambaretul” din cadrul textului nu-mi apartine, ci a aparut din “initiativa” calculatorului care a “tradus” astfel inchiderea parantezei.

  6. oh, cata furie Mr. Alex.
    Ai dreptate 90%.
    Chirila scrie poezie. Ce Doamne iarta-ma sa comenteze lumea la poezie? Chrila e pentru sentimentali, astai cu sufletu` la greu. Ca se umfa el in pene…asta e alta poveste. E poveste cu Vama, ca e considerat geniu al slovelor 🙂

  7. Persoanele mentionate de tine Ciutacu si Chirila sunt intai de toate persoane publice si inevitabil lumea intra la ei pe site. Daca nu ar fi fost persoane publice, nu stiu cata notorietate aveau pe blog srsly.
    Traficul blogului e ceva strict personal, sa te monitorizezi pe tine cat de bun esti.
    “…sau mai ai câte un articol cu 4 comentarii maxim din care două ale tale?” Partea asta mai bine sterge-o pentru ca si tu raspunzi la fiecare comentariu si din 19 (cu tot cu al meu) comentarii, 10 sunt ale tale (ca-mi vei da reply si mie). 😀

    • pai pe mine asta ma si intereseaza. nu stiu ce idei ai tu despre cum trebuie sa fie un blog insa ASTA E IDEEA, sa strang cat mai multe comentarii din care jumatate sa fie ale mele, sa cunosc lumea, sa interactionez, sa socializez 🙂 eu vreau sa-mi cunosc cititorii si ei pe mine. fa-ti tu blog si tine-l asa ca pe un afis de teatru unde mai vine cate unu si-si mai scrie numele din cand in cand cu pixul fara ca gestul lui sa conteze sau sa se rasfranga in mod pozitiv.

      si faptul ca ciutacu si chirila sunt cunoscuti asta nu-i face blogari prosti. daca ar scrie tampenii nu i-ar citi lumea. cat de fan sa fii incat sa sustii niste imbecilitati pana la urma?

      • Cine a zis ca sunt prosti si cine e fan si debiteaza? In plus, ai citit ce-ai scris?

        “Cum să te baţi mă cu pumnii în piept să spui că ai mii de unici pe zi şi că vrei să fii cel mai tare din parcare când practic ai 5 articole consecutive fără nici un comentariu, sau mai ai câte un articol cu 4 comentarii maxim din care două ale tale?”

        Tu dai de inteles ca nu e bine sa comentezi la orice comentariu. Sau daca ai vrut sa insinuezi altceva nu prea ti-a iesit. Incearca sa reformulezi si nu fi copil sa te ataci atata. Nu ti-am zis din rautate, dar daca incepi sa dai raspunsuri evazive si alte rahaturi de 2 lei, m-ai pierdut de vizitator.
        De fapt, de ce ma chinui sa lamuresc o situatie care nu ma ajuta? Have a good life.

        • ideea era ca au foarte putine comentarii comparativ cu miile de vizite… uite daca-mi mai zice cineva ca a inteles ca si tine promit ca modific 😀

  8. Eu scriu rar si ma citeste lume putina. Nu socializez prea mult, deci nu imi caut audienta (prin cautarea audientei eu inteleg socializare) deci pe la mine ajung oamenii din marea intamplare. Ca si tine de altfel :)) Mi-a recomandat Tomata cu Scufita doua articole si Chinezu inca doua si mi-a sarit audienta in aer, in sensul ca in loc de o suta si ceva de vizualizari pe zi, cate am de obicei, am avut vreo doua-trei sute:))) Nu stiu cati unici am, ca nici nu stiu cum sa aflu asta. Eu scriu ca sa…scriu. Atat. Pentru mine scrisul este o necesitate fizica, asa cum este sa beau apa sau sa mananc sau sa respir. Sunt cativa oameni pe care nu-i cunosc si care ma citesc si imi scriu impresiile lor si mie imi este foarte drag, nu pentru ca ma lauda, ci pentru ca ce am scris eu le-a ajuns la suflet. Blogarii astia de care zici tu, nu stiu de ce scriu. Am gasit si eu cativa. Articole goale, neinteresante, nici macar amuzante, sa stiu si eu ca rad daca de aflat ceva interesant tot nu aflu. Cu ce ii incalzesc aia 5000 care ajung acolo din greseala si pleaca imediat, habar n-am. Dar ce stiu eu? Eu nu sunt blogar. Eu, cand ma fac mare, vreau sa ma fac scriitoare. Acum ma pregatesc pe blog:)))

    • eu zic ca tu scrii super misto. chiar mi-a placut ce ai scris. o sa te contactez in curand pentru un mic proiect personal. poate o sa-ti placa si o sa te implici in el 🙂

  9. Mersi mult. Ma bucur tare mult ca ti-a placut. Ah, si ce-mi mai plac proiectele mici si personale! Abia astept sa-mi zici despre ce e vorba. Asa ajung New York Times Bestseller. Din proiecte mici si personale. Stii ce se zice: It takes years to achieve overnight succes:))

  10. Tudor Chirila si Victor Ciutacu nu-s 2 exemple chiar potrivite. Ei nu au mii de unici pe zi pentru ca socializeaza cu comunitatea, ci pentru ca au avut alte metode de promovare. Adica… lumea-i vede la TV si ulterior le cauta blogul. Ceea ce-i un avantaj pe care majoritatea nu-l au.

    • da nu conteaza de unde-i cunoaste lumea de cat in prima faza pentru ca sa fim seriosi, daca ar scrie cacaturi a doua zi n-ar mai intra 5000. calitatea e selectiva. in plus. mi-e-mi place tudor chirila cum gandeste si cum scrie insa nu-mi place cum canta. si sincer alte bloguri care sa aiba trafic pe bune nu am gasit sa dau exemplu. prefer sa zic ciutacu sau chirila care au 5000 sau 10.000 reali si sa fiu 100% sigur de treaba asta decat sa ma fac de ras si sa dau un exemplu de blogger pompat de autosurf

  11. pff e complicat un pic, pt ca omului chiar daca ii place ce citeste ii e sila sa scrie si comentarii. si mie mi-e sila uneori chiar daca mi-a placut ce a scris respectivul.
    Cat despre calitatea scrierii… poti sa scrii prost si sa ai super comentarii in care lumea intra in polemici si dezbateri.

    Eu cred ca un blogger trebuie sa scrie de placere, pt ceilalti nu neaparat pt comentarii si like-uri.

    Cat despre exemplele tale, ne comparam noi oare cu ei?!

    • depinde de mentalitate. daca tu te multumesti sa citesti fara sa lasi o urma omului respectiv ca ai trecut pe acolo e alegerea ta

  12. Si eu sunt in asentimentul tau Amirale. E frumos sa arati omului ce ti-a placut la el si ce nu. Chiar daca-i dai un sfat sau il injuri ( cu toate ca nu-i bloggeristic) dar faptul ca-l vizitezi si-l citesti e lucru mare pentru unii. Si, lasa-i dom,le un comment, cat de mic, ca n-o fi foc…!

    • pai majoritatea vizitelor lor sunt de 0-10 secunde, maxim 1 minut. ce sa citesti intr-un minut? ori trafic umflat ori venit din linkuri. defapt, nimeni nu ii citeste.

  13. Nu-mi place sa intru pe un blog si sa ies.
    N-are farmec daca nu-l si citesc.
    Si clar daca nu-mi place renunt si caut ceva mai interesant si pe placul meu.
    Nu o fac din obligatie. Asa ceva, niciodata.

  14. Mie imi plac faptele concrete. Doar asa imi este usor sa vorbesc. Deci, cine sunt bloggeri de care vorbesti? Sa ii cunoastem si noi, sa vedem ce scriu, poate asa intelegem si de ce nu le comenteaza nimeni articolele.

  15. Suntem înconjurați de bloggeri de ”succes” și ”mentori” pe măsură”!
    Eu, una, dacă am citit ceva ce mi-a plăcut, am și comentat! Socializez, nu?!…Interacționez!

    • asa mi se pare si mie normal. o persoana nu capata valoare decat atunci cand e vie in mintea altor persoane. mereu mi-a placut sa se stranga o comunitate in jurul blogurilor. lumea sa se cunoasca. blogurile sa para vii, nu ca niste pagini pustii

  16. Ei, simt nevoia sa ma bag in seama. Am inceput blogul acum un an si l-am gandit drept un mijloc de a ma promova si de a-mi promova cunostintele. Datorita blogului mi-am gasit actualul job (cel de redactor/game journalist). Scriu lunar cam 15-20 de pagini in revista, cu un tiraj de ~80.000 de exemplare si tot cam atatia cititori. Sa pun accent pe traficul de pe blog mi-ar manca prea mult timp, asa ca prefer sa adun acolo o comunitate apropiata ca interese de ale mele, asa restransa cum este ea. Cultura alternativa nu prea mai inseamna mult pe la noi…

    Pe blog public proiecte, informatii de interes general din cultura comic & pulp, all sorts of stuff. Am avut si articole preluate de edituri (eg. recenzii de carti). Nu-mi doresc comentarii inutile, ci o gasca de prieteni.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here