Biocentrismul, mecanica cuantica si viata de apoi.

Traim intr-o lume in care povestea despre “cele sfinte” nu mai prinde ca in urma cu 2000 de ani. Lumea a evoluat si generatiile care se nasc traiesc din ce in ce mai adanc infipte in stiinta, cercetare si dorinta de a trai vesnic.

De unde vine dorinta asta de a trai vesnic? Pai vine din lipsa de incredere in religie. Cei credinciosi traiesc linistiti, calmi, asteptand sa treaca in “lumea de dincolo”. Nu le sta lor mintea la alte chestii din moment ce traiesc cu increderea ca viata de apoi chiar exista.

Din punctul meu de vedere, secolul in care traim nu mai are de-aface cu religia, care pierde teren tot mai mult in fata stiintei. Sa nu uitam ca Biserica Catolica a admis posibilitatea existentei vietii pe alte planete, deci ar fi foarte posibil ca, in deceniile ce urmeaza, sa aflam ca religia a fost defapt cea mai mare farsa din istoria omenirii.
Va propun in cele ce urmeaza, sa impartasim niste idei despre ce se intampla in “viata de apoi” din punct de vedere stiintific, potrivit Teoriei Biocentrismului, mecanicii cuantice si altor studii care indica existenta unei vieti viitoare dar nu din punct de vedere spiritual.
In ultimii 100 de ani, cercetarile stiintifice au avansat foarte mult si au inceput sa apara tot mai multe teorii care ne-au facut sa vedem altfel realitatea fata de cum o stiam noi. Materia este formata din 99% spatiu gol si particulele cuantice sunt puncte zero-dimensionale. Putem verifica faptul ca teoriile calatoriei in viitor sunt adevarate la viteze foarte mari. Avem particule cuantice care se pot teleporta prin pereti impenetrabili, sa fie in 2 locuri in acelasi timp si sa isi schimbe comportamentul cand apare un observator constient. (<= Double Slit Experiment)

Neurostiinta studiaza sistemul nervos si ne-a dat de-alungul timpului multe informatii despre cel mai mare mister al biologiei: CONSTIINTA.
Definitia constiintei din zilele noastre este “suma descarcariolor electrice aparute in sistemul nervos”. Cand activitatea devine neobijnuita din cauza ranilor, accidentelor cerebrale, experimentam lucrurile diferit.
Modelele care stau la baza constiintei noatre definesc intreaga perceptie asupra realitatii. Constiinta functoneaza mai degraba ca un flux constant de experiente, experiente ce pot fi grupate in intervale sau time-quanta de 0.042 secunde, fiecare reprezentand un moment de constiinta. In sens larg, se numeste cuantificare si inseamna ca ceva poate fi spart in bucatele mici cu care se poate construi. Fiecare moment de constiinta consta intr-o anumita suma de informatie si poate fi stocat pe un HDD. Desi inca nu e posibil tehnic, umanitatea face pasi tot mai mari in a construi un creier artificial.
Unele din cele mai mari descoperiri ale secolului trecut inca nu au fost absorbite in culturile actuale si ceea ce am descoperit in ultimii 20 de ani incepe sa ne faca sa intelegem constiinta intr-un mod care va schimba felul in care privim viata si moartea.

In 2007, pionierul celulelor stem Robert Lanza a propus faptul ca timpul si spatiul si chiar intreaga noastra realitate nu sunt ceea ce credem noi. Criticat ca fiind incomplet dar in acelasi timp recunoscut ca bun om de stiinta si potential revolutionar de cercetatori de Nobel in fizica pana la astro-fizicienii de la Nasa, teoreticianul Biocentrismului descrie realitatea ca un proces care in mod fundamental implica constiinta noastra. Teoria lui Lanza explica cum, fara constiinta, toata material balteste intr-o stare de probabilitate nedeterminata. Timpul nu exista si spatiul este doar un concept folosit pentru a da sens lucrurilor.
Daca privim inainte spre neurostiinta si mecanica cuantica, in viitor se vor umple spatiile goale pe care azi nu le putem intelege si daca privim si inspre biocentrism, tot ce ne ramane sunt stari cuantificate ale constiintei noastre.
Realitatea cum o stim noi nu exista, si daca are orice urma de existenta pe care o putem vizualiza ar arata cam asa: un ocean static fara de sfarsit de informatie (precum “puricii” de la tv cand se ia semnalul), in care orice probabilitate exista. Imaginandu-ne toate aceste probabilitati intr-un spatiu zero-dimensional fara timp nu e usor, dar poate asa ne putem apropia cel mai mult de definitia realitatii asa cum este ea in realitate.
Orice bucata de informatie exista, inclusiv bucati de informatie care descriu perfect momentele de constiinta pe care le experimentam dintr-un moment in altul.

In mecanica cuantica, avem teorii ale unui univers holografic, unde intreg universul poate fi vazut ca o structura bi-dimenisonala, continand informatia pe care noi o percepem in trei dimensiuni. Intr-un model nou, intreaga noastra existenta e intiparita in momente cuantificate de constiinta, ce contin toate experientele noastre. Fiecare experienta este in sine o realitate, experimentam timpul ca evident si ca mergand inainte, dar, daca fiecare moment al constiintei contie un set diferit de amintiri si experiente, nu ar conta daca cronologia noastra ar fi complet amestecata. Maine s-ar putea intampla alaltaieri. Amintirile noastre sunt dependente de informatia scrisa in fiecare moment de constiinta si ne poate spune ceva despre realitatea pe care o traim in acest moment. Orice perceptie a timpului sau de continuitate este defapt o iluzie.

Acesta este unul din motivele pentru care teoria recenta a lui Robert Lanza a fost considerate drept un apel de desteptare de astrofizicianul NASA David Thompson: “cand ne uitam la Big Bang sau cand vedem cum particulele cuantice sar inapoi si inainte in timp, avem aroganta sa presupunem ca timpul se deplaseaza simplu inainte, in linie dreapta si continuam sa vedem aceste anomalii ale timpului ca neobijnuite si contra-intuitive. Dar nu exista indicatie asupra perceptiei noastre si asupra amintirilor cum ca ar defini sageata timpului. Toate acestea tin sa sugereze faptul ca realitatea noastra s-ar dezintegra complet sau ca cel putin ar devenii foarte inconsistenta si aleatorie la un moment. Dar motivul pentru care experimentam o lume rigida, cu legi ale naturii adanc structurate este pentru ca tipare consistente evolueaza dupa principii matematice”
Din moment ce orice tipar, orice model poate exista la infinit, singura legatura intre doua momente cuantificate independente de constiinta este informatia care se suprapune. Unitati mai mici sau mai comprimate sunt mai dese si legile carora ne supunem apar in mod natural. Asta arata realitatea noastra constienta drept cea mai probabila.

Tipare pot apare in orice fel de haos si din moment ce e nevoie de structuri complexe pentru existenta constiintei, realitatea pe care o experimentam evolueaza de-alungul ramurilor probabile ale tiparului propriu specific. Daca disfunctiile neurologice precum sindromul Capgras ne-au invatat ceva, ne-au invatat ca avem o abilitate incredibila de a rationaliza ciudateniile din realitatea noastra.

Exista un gand, desi, greu de respins, precum caruia tiparele de momente cuantificate ale experientei, sunt in mod inerent infinite, si statistic vorbind, viata de apoi e inevitabila.
Din nou, tin sa precizez faptul ca acest studiu nu se refera la viata de apoi din punct de vedere spiritual, ci din punct de vedere cuantic, al legilor fizicii implicate in formarea constiintei. Multi cercetatori sustin faptul ca ca, in decursul acestei vieti e foarte porbabil ca oamenii sa atinga mult ravnita nemurire. Tehnologia avanseaza din ce in ce mai mult si se fac descoperiri tot mai mari in domeniul cel mai enigmatic al umanitatii: constiinta. Ei bine, cand va fi deslusit misterul constiintei, pana la nemurire mai e doar un pas, putandu-se astfel crea un creier artificial cu constiinta.

Pentru informatii detaliate, consultati likurile de mai jos:

http://www.msnbc.msn.com/id/31393080/ns/technology_and_science-science/
http://www.huffingtonpost.com/robert-lanza/5-reasons-you-wont-die_b_810936.html
http://theamericanscholar.org/a-new-theory-of-the-universe/