Mie mi-ar fi rușine să încerc să vând mașina defectă, chiar și la preț mai mic

Priveam pe YouTube un clip de la mașinapotrivită parcă sau ceva de genul. Urmăresc rar căci acea emisiune virtuală îmi face un car de nervi când văd ce fel de mașini vor să vândă unii sau alții, la niște prețuri de-ți pică basca.

În materialul privit de mine era vorba despre ceva Audi pe care proprietarul cerea vreo 30.000 de euro sau ceva de genul, dar care avea bara ruptă și haionul portbagajului îndoit un pic.

Cum naiba să faci frate așa ceva? Cum să ai tupeul să ceri 30 de mii de euro pe o mașină (treizeci de mii fraților, nu 3000, nu 13.000) și cel care o cumpără să fie nevoit să o bage în service pentru reparații?

Ăsta e tupeu de român clasic, care are impresia că-ți face ție o favoare dacă-ți vinde mașina lovită. O fi ceva onoare să stai cu mașina prin service, să-ți faci nervi cu mecanicii lui Pește Prăjit și chestii de-astea.

Mie unul mi-ar crăpa obrazul de rușine să vând o mașină care are nevoie de reparații indiferent de costuri. Chiar am avut o astfel de mașină, de valoare mult mai mică ce-i drept, și am preferat să o dau la casat decât să încerc să o vând.

Așa sunt fraților românii, au pretenții cu carul, dar când vine vorba despre ce oferă, cam scârțâie treaba. S-a propovăduit la noi obiceiul ăsta idiot gen „o vând îndoită pe toate părțile dar las la preț”.

De parcă noi, cei care suntem potențiali cumpărători, avem timp și chef de stat prin service.

Orice om normal la cap care caută să-și cumpere o mașină caută să cumpere ceva cât mai ok din punct de vedere tehnic de care să se poată folosi imediat. Cred că e logc, nu?

Leave a Reply