Suntem o societate măcinată de invidie prostească

Dacă X își cumpără o mașină, noi, românii nu putem niciodată să ne bucurăm sincer pentru el. Din contră, o să începem să-l bârfim, să spunem că omul nu a fost vreodată bun la ceva și că mai mult ca sigur a furat banii cu care a cumpărat mașina.

Ăștia suntem fraților, o nație de frustrați care nu mai putem evolua din moment ce plecăm de la premiza că suntem cei mai deștepți. Atunci când îți dai cu părerea despre toți și toate, nu ai cum să mai înveți lucruri noi, mai ales dacă nu mai accepți ideea că poți să fii prost.

Frustrările venite din sărăcie, neajunsurile fac pe mulți români să se plafoneze din punct de vedere intelectual și profesional. Oamenii pierd timpul să bârfească și să își dea cu părerea în loc să folosească acel timp și acea energie pentru a deveni mai buni în ceea ce fac.

Am spus de multe ori că în România, sărăcia apare din cauza plafonării. Oamenii refuză efectiv ori să muncească ori să-și schimbe locul de muncă. De plâns însă, se plâng de toții și toate. De vină pentru sărăcia lor e întotdeauna Președintele țării, Guvernul, Parlamentul, Primarul, toată lumea mai puțin ei. Haideți fraților să lăsăm de-o parte invidia prostească, o trăsătură de caracter atât de urâtă care macină societatea asta de 30 de ani. Nu poate nimeni să se ridice, că imediat vin ceilalți să-i dea în cap cu fel de fel de vorbe care mai de care mai urâte.

De ce să nu te bucuri când vezi că unui român îi merge bine? De ce să nu-l întrebi mai bine cum a făcut de-a reușit, și astfel să evoluezi și tu? Ce rost are să arunci cu fecale verbale în stânga și în dreapta? Oricum nu obții nimic care se poate fructifica.

Leave a Reply