Cum fac țiganii rost de mâncare mai nou

Mi se făcuse foame zilele trecute și am zis să iau un sandvici de la un fast food pe care-l frecventam de ani buni. În fața ghișeului, era un copil de vreo 4-5 ani așa, țigan, care locuia după colț la o ditamai vila, în fața căreia erau parcate numai mașini de lux. Țigani. O întreb pe fata de la fast food care-i treaba cu țigănetele și-mi spune ceva ce nu mă miră deloc „Vrea sandvici gratis. I-am dat o dată și acuma nu mai scap de el”.  Mno, zic, nimic nou sub soare. Țiganii au obiceiul ăsta să își construiască case cu 7 etaje și să umble numai cu Mercedes, dar să le gheorțăie mațele de foame.

Zic să-mi fac pomană și-l întreb pe țigănete ce caută acolo. Îmi spune că l-a trimis mă-sa. Îi dau sandviciul meu. Îl ia copilul și mie mi s-a părut ciudat că a plecat cu el așa în mână fără să muște măcar din el. Ei bine, fraților, îmi face fata mie alt sandvici și când plec de la fast food, dau să văd pe strada țiganilor care-i treaba cu acel copil. Să vezi și să nu crezi, copilul era pe afară și se juca, țiganca bătrână, mama copilului mânca din sandvici de se rupea. Na, fraților, că am făcut pomană, nu glumă. Apăi cică să mai ai milă de ei… Uite cum fac țiganii rost de mâncare mai nou zic. La muncă nu se duc, cine naiba a mai văzut țigan muncind, dar în schimb folosesc în continuare copiii pentru cerșit.

Așa tare m-a scârbit chestia asta, că n-am putut nici sandviciul meu să-l mai mănânc. L-am dat și pe ăla unui homeless găsit pe drum și am mers acasă.

Leave a Reply