Așa e când locuiești în sălbăticie

Eu când spun sălbăticie mă refer bineînțeles la provincie. Locuiesc într-un oraș mic din sud vestul țării – Drobeta Turnu Severin, oraș care mă enervează la culme. Aici nu găsești niciodată nimic mai special, ca de exemplu o jantă din tablă pe 17 pentru Renault. Am luat zilele trecute la pas aproape toate vulcanizările din oraș, toate centrele în care știu că se aduc cauciucuri second hand și jante din aluminiu în căutare de roată de rezervă. Păi ce credeți fraților, sălbaticii ăștia de la Severin nici nu auziseră de jantă de tablă pe 17 de Renault. Unul dintre cei care dețineau o vulcanizare nici nu mă credea că am așa ceva pe mașină, a ieșit dinăuntru să se convingă cu ochii lui.

Așa e frate când locuiești în sălbăticie. Nu găsești decât stasuri. Dacă ai nevoie de ceva mai special, ai belit-o. Acesta este motivul pentru care-mi doresc destul de mult să plec din Severin, un oraș fără perspectivă, fără viitor, fără nimic bun de oferit tinerilor. Am rămas până acum pentru că munca pe care o fac o pot desfășura de oriunde din lume, însă aceste mici deranjuri cauzate de lipsa de diversitate mă enervează din ce în ce mai mult. Probabil într-o zi o să fiu atât de nervos că nu găsesc un obiect banal aici încât am să-mi fac bagajele și o să plec. Unde o să plec? Nu știu, oriunde în lumea civilizată unde există un pic de industrie și un pic de diversitate. Să nu mai fiu nevoit să cad în ridicol de fiecare dată când am nevoie de ceva banal, precum o roată de rezervă.

Leave a Reply