Teoria like-ului pe Facebook. Cine-l dă, și mai ales de ce îl dă?

Facebook și like-ul său. Like-ul poate să fie de multe ori o unealtă destul de puternică dacă stăm destul de bine să ne gândim. Poate să fie validatorul narcisismului în cazul cutrelor disperate de laudă ce postează selfie după selfie pe Facebook, poate să fie validatorul faptului că nimeni nu te respectă dacă de exemplu tu dai like majorității postărilor prietenilor tăi dar în schimb ei nu-ți dau ție niciodată like la ce postezi, este dovada faptului că nimeni nu te prea apreciază online.

Eu de exemplu am obiceiul să dau like la toate lucrurile care-mi plac, nu contează de la cine vin și încotro se duc. Niciodată nu am stat să calculez acest like. Dacă-mi place ce văd îl dau, dacă nu, îmi văd de treabă. Sunt de părere că există oameni care pun prea mult accent pe chestiile acestea legate de adunatul like-urilor pe Facebook. Nu ar trebui niciodată să existe oameni care depind de aceste gesturi, oameni care să le dorească cu ardoare pentru că în realitate, like-ul nu există, și nici Facebook. Degeaba ești o pițipoancă ce strânge 500 de like-uri pe la pozele în care-și arată inteligența (curul), în realitate nu ești în stare să legi două vorbe și nu ai nici măcar o idee despre ce știi să faci în viață, sau ce-ți place să faci în viață, nu ai un job bine definit în afară de vânzătoare pe la buticuri sau sugătoare de piele de moș bogat, că de puță nu se mai poate pune problema…

Așadar, din punctul meu de vedere, oamenii care încearcă cu disperare să adune sute de like-uri la poze, nu sunt altceva decât niște penibili, niște oameni care nu au nimic mai bun de făcut cu viața lor decât să butoneze un telefon și să aștepte like-uri pentru că arată bine.

Leave a Reply