De ce mă văd căsătorit cu o femeie cu 10 ani mai mare

Întotdeauna mi s-a spus că am un mod de a gândi mult mai matur pentru vârsta mea. De-a lungul timpului mi-am făcut prieteni cu cel puțin 10 ani mai în vârstă ca mine și asta conjunctural, nu că mi-aș fi propus eu. Cu alte cuvinte, întotdeauna m-am înțeles mai bune cu cei mai în vârstă de cât cu cei de-o seamă cu mine sau chiar mai tineri. Nu știu de ce, nu sunt genul care să se integreze în rândul tinerilor, poate pentru că aceștia au multe concepții incompatibile cu ale mele.

Așadar, de multe ori mă uitam ciudat la cei care alegeau să se căsătorească cu o femeie cu 10 ani mai în vârstă. Mă gândeam la interese și etc. Știți cum e în România: interesul poartă fesul de foarte multe ori. Dar dacă acele persoane sunt pe aceeași lungime de undă? Dacă acele cupluri sunt compuse din tineri ca și mine care sunt mai maturi în gândire și femei care pot gândi outside the box și pot vedea în tineri la fel de multă seriozitate ca într-un om cu 10 ani mai mare?

Ei bine, din aceste motive eu unul chiar mă văd cerând în căsătorie o femeie de 38 – 40 de ani. Ascultăm aceeași muzică (eurodance, italodance, 80s, 90s), avem aceleași concepții despre bunul simț întrucât femeile trecute de 35 de ani au crescut într-o perioadă în care exista destul de mult bun simț în societate, comparativ cu tinerii din ziua de azi… Dacă și nivelul de gândire este în aceleași standarde, nu văd o problemă în vârstă, chiar deloc. Problema asta cu vârsta o văd doar în contextul unei tinere fără Bac și un moș de 60 de ani. Acolo să fie iubire? Neah…

Leave a Reply