Pe gratis…

Unii oameni, multi al dracului la numar au obiceiul sa ceara ceva pe gratis, moka, fara sa plateasca. De cand ma stiu vin la mine diversi sa ii ajut cu cate ceva, sa le dau cate ceva, dar pula mea, n-a venit niciodata nimeni sa imi aduca ceva. Cred ca traim in tara lui “pe gratis” si nu cred ca sunt singurul care patesc chestii de-astea. Datul se considera atributul celui fraier, luatul se considera atributul celui lacom si nesimtit.

Cand eram la statie, patronul avea pretentii peste pretentii gratis. Simplul fapt ca eram argat pe mosia lui ii dadea suficiente motive sa vina cu cerinte suplimentare neplatite. Prin prieteni la fel, toti aveau pretentia sa le repar calculatoarele degeaba doar pentru ca ma pricepeam si nu am refuzat niciodata pe nimeni. Dar nu doar lor, ci si prietenilor lor pe care nu-i vazusem poate niciodata.

Ma uit pe internet, prin blogosfera si nimeni nu vrea sa investeasca in gazduire de calitate. Toti cauta mizerii cu 1 euro pe luna fara sa se gandeasca la calitatea pe care o primesc in schimb. Dar, daca nu le merge site-ul, sunt foc si para. Ce mi-e 1 euro, ce mi-e gratis… Zici 1 euro, tragi apa la closet si zici ca nu-i mai ai. Ideea este ca nu se poate face treaba cu gratis sau cu 1 euro, va spun sigur.

Cand e de munca, la fel, du-te la spart de lemne, du-te la cules de vie pe la prieteni si rude gratis, ca doar de-asta suntem prieteni nu? Ce-mi place ca unii intorc zarul acesta al prieteniei, unul masluit, doar pe fata pe care scrie GRATIS. Din punctul meu de vedere, prietenia se respecta daca respecti omul care-ti vine la munca, prietenia nu e o scuza ca sa te folosesti de oameni. Am zis…

Leave a Reply